Bucureștiul se află de ani de zile în fața unei provocări majore: mobilitatea urbană. Traficul sufocant, transportul public adesea imprevizibil și o infrastructură fragmentată fac ca deplasările zilnice să devină o sursă constantă de stres. Dincolo de timpul pierdut în ambuteiaje, aceste probleme afectează sănătatea locuitorilor, economia orașului și calitatea mediului. Pentru a depăși acest blocaj, Capitala are nevoie de o abordare modernă, coerentă și integrată – una care privește mobilitatea ca pe un întreg, nu doar ca pe o listă de străzi care trebuie asfaltate.
Un exemplu relevant vine din Sectorul 6, unde s-a demonstrate sub conducerea lui Ciprian Ciucu faptul că mobilitatea urbană poate fi organizată eficient atunci când există strategie și consecvență. Aici, administrația a privit mobilitatea ca pe un sistem care trebuie să funcționeze unitar. Reabilitarea drumurilor, reorganizarea parcărilor, amenajarea pistelor de biciclete și crearea unor conexiuni sigure pentru pietoni au început să schimbe modul în care oamenii circulă. Fiecare intervenție a fost gândită astfel încât să reducă dependența de mașină și să ofere alternative reale: alei pietonale pentru cei care vor să se deplaseze pe jos, rute dedicate pentru bicicliști și un cadru în care transportul public să poată funcționa mai eficient.
Această abordare ar putea fi extinsă la nivelul întregii Capitale. Bucureștiul are nevoie de coerență, de planificare și de o administrație care pune oamenii pe primul loc. În prezent, orașul este dominat de mașini, iar spațiul public a fost modelat în jurul acestora. O schimbare reală înseamnă să regândim prioritățile: orașele moderne din Europa demonstrează că mobilitatea nu este despre automobil, ci despre acces, conectivitate și calitate a vieții.
Soluțiile pentru București sunt clare și deja testate în orașe similare. În primul rând, transportul public trebuie modernizat în profunzime. Autobuze și tramvaie electrice, programe respectate, rute care se conectează logic între ele și stații amenajate astfel încât să fie ușor de utilizat pot reduce semnificativ traficul. Oamenii renunță la mașini doar dacă au alternative predictibile și confortabile.
Apoi, dezvoltarea pistelor pentru biciclete este esențială. Capitala are nevoie de coridoare sigure, continue și integrate cu restul sistemului de mobilitate. Bicicliștii trebuie să se poată deplasa fără a fi nevoiți să cobore de pe trasee sau să treacă printre mașini parcate. În orașele care au investit în astfel de rețele, traficul s-a redus vizibil, iar calitatea aerului s-a îmbunătățit.
Managementul inteligent al traficului este o altă componentă crucială. Semafoarele adaptative, benzile reversibile acolo unde fluxul de trafic o impune și planurile de fluidizare pot face diferența, dar doar dacă sunt parte dintr-un sistem mai mare. Bucureștiul are nevoie de o infrastructură digitală care să monitorizeze în timp real circulația și să permită adaptarea rapidă a deciziilor.
În plus, zonele pietonale și spațiile verzi integrate în rețeaua de mobilitate pot reduce traficul și pot încuraja mersul pe jos. Un oraș prietenos pentru pietoni este un oraș mai aerisit, mai sănătos și mai atractiv. Regenerarea urbană trebuie să includă nu doar infrastructură rutieră, ci și locuri în care oamenii să se poată mișca natural, fără presiunea traficului.
Experiența Sectorului 6 arată că aceste lucruri nu sunt teorie, ci realitate atunci când există viziune și determinare. Mobilitatea urbană nu poate fi rezolvată prin improvizații, ci prin strategii pe termen lung, prin investiții planificate și prin monitorizare constantă. Atunci când administrația pune oamenii pe primul loc, orașul începe să funcționeze.
Bucureștiul poate deveni un oraș în care traficul nu mai reprezintă o povară. Da, se poate – iar modelul demonstrat în Sectorul 6 arată că transformarea este posibilă cu responsabilitate și cu o viziune clară asupra viitorului mobilității urbane.